miercuri, 13 septembrie 2017

Strategia Clujului pentru anul 2030

Urmãresc, mã implic și scriu cu mare plãcere despre dezvoltarea Clujului, deși mã aflu de vreo 20 de ani la 1762 Km distanţã. Încerc ca cel puţin o datã pe an sã petrec câteva zile în orașul în care m-am nãscut, de multe ori fiind implicat în proiecte publicistice, academice sau chiar politice.

Clujul s-a dezvoltat frumos în ultimii ani și acest lucru mã bucurã. Centrul Clujului rivalizeazã turistic cu orașe europene de rãsunet. Extinderea spaţiului pietonal face parte din strategia de confort oferitã de oraș. În 1995, în deschiderea anului academic de la Universitatea “Babeș-Bolyai”, încurajam public autoritãţile de la acea vreme în "a închide centrul orașului complet pentru a atrage turiști".

Ce trebuie fãcut în urmãtorii ani ? Permiteţi-mi sã expun câteva idei:
-      Elaborarea unei strategii Cluj 2030 – urbanism, ecologie, trasport, etc.
-      Continuarea extinderii spaţiului pietonal din centrul orașului (Bulevardul Eroilor, Str. Napoca, etc). Doar astfel se pot revitaliza economic și turistic anumite zone centrale.
-      Conectarea centrului orașului cu principalele zone, în special Gheorgheni, Mãnãștur, Grigorescu, Mãrãști, garã, spaţii universitare, stadion, prin adevarate "autostrãzi pentru biciclete".
-      O mai bunã conectare a aeroportului, eventual printr-un tren suspendat. Nu cred cã metroul este fezabil ca preţ.
-      Întãrirea capacitãţii liniei de tranvai Mãnãștur – garã.
-      Extinderea conceptului de bandã exclusivã pentru transport public (autobus, taxi, etc).
-      Instituirea zonelor și limitarea accesului mașinilor de tonaj în centrul orașului.
-      Interzicerea treptatã a mașinilor diesel în centrul orașului.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 6 septembrie 2017

Aur. Aur albastru… la 10 ani de exploatare digitalã

De ce lucrez în Bruxelles-ul european? Orașelul albastru a devenit treptat polul politic cu cea mai largã comunitate multiculturalã. Nu e doar Parlamentul European sau faimoasa Comisie Europeanã, sunt prezente aici și cele mai puternice ambasade. Orice dezvoltare economicã a Uniunii Europene trece prin sita legislativã a Bruxelles-ului, iar mii de structuri asociative ale industriei sunt în capitala Europei. Nu este mișcare sindicalã sã nu fie cordoonatã de sediul de la Bruxelles. Fiecare regiune sau oraș care se respectã, are oamenii sãi la centru.

Exploratori… asta suntem la Bruxelles. În fiecare zi explorãm necunoscutul pentru a crea o viaţã mai bunã pentru cei aproximativ jumatate de miliard de cetãţeni ai Uniunii, dar și pentru alte câteva miliarde prin acţiuni indirecte (vezi politica de vecinãtate, de dezvoltare și cooperare sau chiar relaţiile internaţionale cuprinse acum în matricea Serviciului European de Acţiune Externă – care cu siguranţã se va transforma dupã Brexit într-un adevarat Minister de Externe european).

Cãutãm în fiecare zi aurul albastru, și credeţi-mã investiţia fãcutã e imensã… Acţionarii (cetãţenii europeni) ne pãsuiesc, dar vor rezultate. Nu este un cec în alb, iar la ceas de crizã rabdarea celor care au investit în UE e pusã la încercare.

Munca celor de la Bruxelles e greu de cuantificat, permutãrile dintre sãlile de conferinţe și "teritoriul european" sunt presãrate de fiecare datã de o întrebare fundamentalã: aceastã "analizã de laborator", de multe ori sectorialã și marginalã, ne va ajuta sã descoperim mai ușor filonul european?

Am descoperit Europa fãrã sã îmi dau seama… la început, un joc de tineri la Cluj, în cadrul unei asociaţii studenţești, apoi descoperirea culturii europene prin participãri la conferinţe și universitãţi de varã… Acum vreo 20 de ani eram la Bruxelles un învãţãcel, dar pofta vine mâncând. Am descoperit treptat și eu mici filoane albastre. Cât de utile au fost Uniunii, e greu de evaluat. Cã sunt studenţii Erasmus pe care i-am ajutat în a avea mai bune condiţii în deplasãrile lor prin campania AEGEE din anii ’90, cã sunt beneficiarii proiectului PHARE din anul 2000 din echipa cãruia am fãcut parte, cã sunt cei aproximativ 10.000 de persoane pe care i-am întalnit ca director al EURACTIV în Bruxelles, Londra, Paris, Berlin, Madrid, Roma, Varșovia în care am discutat proiectele europene, cã sunt cele 4 cãrţi publicate, cã sunt vreo câteva sute de studenţi din 12 universitãţi pe care am încercat sã-i cãlãuzesc în cariera lor, cã e încercarea de a deschide real partidele politice românesti în a intelege cu adevarat afacerile europene sau Diaspora prin candidatura mea din 2009 pentru un mandat de deputat european, cã e clubul românilor din Bruxelles-ul european fondat în 2003, cã e…

Astãzi însã vreau sã vã mândresc cu blogul meu, lansat acum exact 10 ani. A fost o încercare care a prins. Vreo 2.500 de articole, citite pânã acum de aproximativ 125.000 persoane…

Istoria merge mai departe, mai ales ca urmãtorii 10 ani sunt plini de neprevãzut. Voi încerca sã folosesc blogul precum un "aparat de foraj" pentru a continua explorarea europeanã…

Dan LUCA / Bruxelles


joi, 24 august 2017

Bruxelles european – subiectele ultimelor 10 ani

Care sunt principalele subiecte europene în urmatoarele luni? Este aceeași întrebare la care încerc sã dau rãspuns de 20 de ani de la Bruxelles. În ultimii 10 ani comunic deschis pe acest subiect prin intermediul blogului lansat în 2007.

Acum un an Brexitul devenea cuvântul la modã, relansând indirect subiectul legat de viitorul Uniunii Europene.

Încã de acum doi ani Emmanuel Macron (pe atunci ministrul francez al Economiei) și Sigmar Garbriel cereau o mai puternică armonizare fiscală și socială în zona euro, prevestind Europa cu două viteze, în versiunea “franco-germană”.

Toamna anului 2014 era dominatã de referendumul din Scoţia. Era de asemenea momentul primelor analize despre impactul alegerilor primare la nivel european.

Foarte interesant cum alegerile din Germania de acum 4 ani îl propulsau pe Martin Schulz în poziţia de candidat al Stângii europene pentru funcţia de Președinte al Comisiei Europene.

În septembrie 2012 Cancelarul german relansa ideea unui Noul Tratat al UE, în contextul european pe care îl cunoaştem deja – sunt state membre care încă nu sunt de acord cu noile decizii de constituire a Uniunii Monetare Europene.

În toamna lui 2011, socialiştii francezi se felicitau pentru impactul pe care îl au alegerile primare în Franţa. Peste douã milioane şi jumatate de votanţi e o cifrã care impresioneazã, dând speranţe Stângii franceze într-un succes electoral în 2012.

În trimestrul al 3-lea din 2010 aparea primul posibil calendar pentru alegerile primare europene din 2014.

Dupã alegerile europene din 2009 erau întrebãri despre comunicarea europeanã și despre importanţa acestui portofoliu în structura Comisiei Europe.

În toamna lui 2008 apareau primele analize despre România ca a 7-a putere europeanã.

Iar acum 10 ani, prezentam rolul expertului de la Bruxelles.

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 13 august 2017

Vacanţã în Toscana şi Pãdurea Neagrã

De data aceasta vacanţa de varã mi-am petrecut-o în Italia şi Germania. Conform tradiţiei, prezint câteva impresii la cald. Mai ales cã am rezistat caniculei de 40 de grade…

Cele 7 zile petrecute în Toscana au fost intense, o combinaţie între meta-turismul de genul Pisa sau Florenţa, cu naturã, munte şi mare.

Da, meritã ajuns la Pisa pentru a vedea turnul înclinat. Sã fiu sincer e mai inclinat decât credeam…

Florenţa e ceva impunator, Dom-ul din centrul oraşului dominã urbea precum Sagrada Familia se impune în Barcelona. Opera lui Michelangelo e foarte prezentã, iar statuia lui David e plinã de graţie. Aşa cum zicea fiul meu, întâmplãtor tot David, “a lucrat maestrul ceva timp la aceastã statuie de 5 metri”. Ponte Vecchio trebuie parcurs pentru a vizualiza imaginea Florenţei de acum câteva sute de ani. Acum, zecile de magazine de bijuterii de pe pod îţi dau senzaţia bazarului de la Istanbul.

E foarte interesant sã vizitezi orasul Lucca, nu doar ca arhitecturã şi ţesut de strãduţe întortochiate, dar sã îţi vezi numele de familie pe fiecare perete al urbei e o senzaţie specialã...

Viareggio este locul unde muntele se întâlneşte cu marea. E un fel de Mamaia, dar care în locul lacului Siutghiol e un munte precum Ceahlãul. O infrastructurã turisticã impecabilã, o adevaratã plãcere în a petrece câteva ore la Marea Mediteranã italianã.

Desigur nu pot sã închei aventura italianã fãrã a vorbi de infrastructura rutierã. Nu doar autostrãzile, fãrã cozile de la “payage” pe care le avem în Franţa, dar felul cum a fost perforat muntele. Zeci de tunele de sute de metri sau chiar kilometri întregi. Doar autostrada Florenţa - Bologna are 44 de tunele şi peste 40 de viaducte sau poduri. Normal, un exemplu de urmat, mai ales cã noi visãm frumos ca autostrãzile sã treacã muntele şi încã ne împiedicãm în nesfârşitele studii de fezabilitate...

Trecând prin Elveţia, am ajuns în sudul-vestul Germaniei, într-o zonã cu rezonanţã. Zic asta fiindcã dacã pronunţi Munţii Padurea Neagrã gândul te poartã spre bine mediatizatul izvor al Dunãrii. Timp de o sãptãmânã am descoperit cu adevãrat ce înseamnã turismul montan. Fiecare sat are personalitatea sa. Fiecare casã e axatã pe a oferi servicii: hotel, restaurant, magazin, muzeu, etc. Un exempu creativ este şi Zauberwald-Pfad sau Magic Forest din Bernau. 4km printr-o pãdure, un traseu amenajat special pentru copii.

Desigur, totul este foarte cochet şi elegant. O combinaţie de culturã eleveţianã pe plai german. Foarte interesant, grupul ţintã este cetãţeanul german, nu turistul internaţional. Întreaga strategie de comunicare este doar în limba germanã.

Munţii Padurea Neagrã surprind plãcut. Lacuri precum cel de la Tarniţa (Cluj), dar la o altitudine de peste 1000m. Peisaje de vis precum cele din Mãrginimea Sibiului. Drumuri care urcã muntele la fel ca la Poiana Braşov.

E instructiv sã descoperi ţãrile şi regiunile Europei în vacanţã. Odihnã cu idei…

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles

joi, 27 iulie 2017

Summer Erasmus – a possible new European Education Programme?

The European Union can encourage and facilitate cooperation between Member States in order to develop quality education, however unlike in other policy area's the EU cannot harmonise any law or regulation of the Member States. The content and organisation of education systems and their cultural and linguistic particularities are fully in the hands of the Member States. 

There is therefore very little what EU Institutions can do in terms of education policy. They can however encourage and facilitate voluntary cooperation between Member States. This is why the EU Institutions carry out the strategy of setting-up programs, instead of doing the impossible: imposing legislation. 

They encourage and facilitate cooperation between Member States by dangling a very attractive carrot in front of the national competent authorities. Probably the most famous example is the Erasmus program, already active since the 1980's. The European Commission states: “ERASMUS has become a driver in the modernisation of higher education institutions and systems in Europe”. 

For my PhD thesis, which I finished 10 years ago, I did research to find new programs in the EU education area: today's education does not sufficiently reflect a European dimension. The practical part of my research was done by an NGO (AEGEE-Europe) – a project under the name Eureca. EURECA was conceived as a Campaign for European Education focusing on five main aims:
Ø  Raising awareness for the importance of Education for the future integration of Europe and its citizens;
Ø  Establishing a dialogue and an open exchange of ideas (horizontal - among students of all disciplines - and vertical - between students and decision-makers);
Ø  Underlining the role that the European Union is playing in influencing European Education;
Ø  Paying special attention to the role that Media can play in this issue;
Ø  Elaborating a Proposal for a New Education Program.

Main conclusions of the research:
Ø  In the contemporary world students treat their summer break as a vital period for personal development and learning. We believe that setting up framework for accessible short courses, up to one month, would bring out better cultural understanding and academic enrichment for one’s studies. Such action will involve new technologies and offer opportunities for students who fall out of current mobility scheme;
Ø  Open to the youth in general, not only to students (age: 18 – 26);
Ø  Implementation via European and regional structures, not involving the national structures;
Ø  The “mobility” should be only co-financed by an EU program (50%), the rest is supported by the regional and local authorities and private sector.

I proposed a “Summer Erasmus” program, a supplement to the Erasmus program, which would complement it by enabling students to develop themselves through a 'summer university'. An example of an association already that is experienced in carrying out summer university programs is AEGEE-Europe. In 2011 they had 77 participating universities, which accounted for over 2200 places. Their reach seems a bit limited, but the structures in place make a good and strong example for a “Summer Erasmus” program.

This proposal has already been presented to the two EU Commissioners responsible for Education (Viviane Reding in 2003 and Jan Figel in 2006), but without success for the 2007-2013 programs. 

In my view, Europe is in need of innovation, continuous development and opportunities in the field of education. Taking the 2021-2027 'Erasmus for All' proposal into consideration: yes, this might make the existing structures and programs more accessible and efficient.

Dan LUCA / Brussels

marți, 25 iulie 2017

Toamna politicã europeanã. Subiecte de urmãrit

Normal cã la sfârșit de iulie fie suntem în vacanţã (99% dintre noi), fie ne gândim la vacanţã (eu cu siguranţã), dar parcã nu e rãu sã anticipãm evenimentele politice ale toamnei europene.

Negocierile prilejuite de Brexit vor continua sau mai bine zis vor începe cu adevãrat. Echipa britanicã are nevoie de un cantonament de varã (la mare – Venus? și apoi la munte – Mãrișel?) pentru a intra în formã. Pânã acum, doar cu prezenţa la stadion, nu se câștigã puncte cu Barnier team.

Profitând de Brexit sau nu, discursul președintelui Comisie Europene Juncker despre Starea Uniunii trezește mare interes. Dupã "încãlizirea" cu cele 5 scenarii din martie 2017, 13 septembrie este data perfectã pentru a prezenta de fapt al 6-lea scenariu. Desigur aceastã concluzie este emergenţa faimoaselor dezbateri cu cetãţenii organizate pe platoul continental.

Nu înţeleg de ce atâta tango polic, Uniunea Europeanã și liderii sãi sunt determinaţi sã treacã la o Europã cu mai multe viteze, de fapt douã, eurozona și ceilalţi. Probabil cã deja la Summit-ul din decembrie 2017 vom avea confirmarea și foia de parcus pentru reforma instituţiilor europene. Apreciez dinamica romaneascã pe acest palier, dar ceea ce citim pe pagina BNR cum cã "anul 2019 este menţinut de către autorităţi ca obiectiv pentru adoptarea monedei unice" mi se pare cam nerealist.

Toamna europeanã ne mai oferã alegerile federale din Germania, în care actualul cancelar va schimba cel mai probabil partenerul de coaliţie, lãsând social-democraţii lui Martin Schulz în opoziţie.

Mult mai asteptat e subiectul Franţa, deși dupã alegerea lui Macron ca președinte lucrurile pãreau sã intre într-o rutinã plãcutã. Protestele și grevele sunt asteptate în special datoritã reformei legii muncii. Este de fapt momentul când stanga radicalã, bine coagulatã în primavarã în jurul candidatului Jean-Luc Mélenchon va mobiliza mișcãri ample. De urmãrit în special opinia studenţilor francezi, suporteri declaraţi ai liderului de Stânga.

Catalunia pare determinatã sã își obţinã independenţa, iar referendumul din 1 octombrie 2017 stârnește deja reacţii virulente la Madrid. O eventualã declaraţie de independenţã poate duce la lansarea proceselor asemãnãtoare în Scoţia, sau chiar în Flandra.

Sã nu uitãm de prietenii bulgari, care pregãtesc preluarea Președinţiei UE la sfârșitul acestui an. Ca și pentru România este o oportunitate pentru Bulgaria de a se afirma ca un partener de valoare, respectat de către ţările din nucleul dur al UE şi ca forţă pro-europeană printre statele din Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care ţări precum Ungaria sau Polonia par să se îndepărteze de idealul european şi întreţin relaţii tensionate cu instituţiile europene.

Dan LUCA / Bruxelles





joi, 29 iunie 2017

Germania și UE vãzute de la Berlin – varianta 2017

Dupã o pauzã de o jumãtate de an, am petrecut din nou câteva zile la Berlin. Un suflu pozitiv dominã Germania, iar Europa este subiectul preferat de discuţii. Deși mai avem 3 luni pânã la alegerile federale, se pare cã Angela Merkel va reuși fãrã mari probleme recâștigarea titlului de cancelar. Al 4-lea sãu mandat se preconizeazã a fi sprijinit de o nouã majoritate, de centru-dreapta (creștin-democraţi și liberali). Da, vom asista la revenirea liberalilor în Parlamentul Germaniei, cu un scor suficient de mare pentru a ajuta la formarea noii coaliţii la putere. Chiar dacã Martin Schulz a reîmprospãtat SPD-ul, electoratul german e dificil de convins, iar cel mai probabil Stânga va intra în opoziţie dupã alegerile din septembrie 2017.

Pentru a înţelege aceste mișcãri politice m-am adresat experţilor politici din Berlin. "Nu se schimbã liderul ţãrii pe timp de crizã. Dar este o crizã atipicã în Germania. Economia merge bine, iar șomajul e la cifre decente, lumea o duce bine aici. Existã însã crizele din jurul Germaniei care coaguleazã naţia germanã în jurul actualului cancelar. Putin, Erdogan, Trump, dar și viitorul UE împing Germania în a alege experienţa politicã în locul neprevãzutului”, concluziona analistul politic german.

Se așteaptã multe de la UE în Germania, iar alegerile recente din Franţa dau speranţe pentru o accelerare a procesului de integrare europeanã.

Câteva cuvinte despre Berlinul anului 2017. Apar aici foarte multe start up-uri în domeniul IT-ului, se dezvoltã o artã contemporanã interesantã, dar întâlnim tot mai multi tineri acaparaţi de mitul comunicãrii politice.

Ca o picanterie, Berlin e poate singurul oraș în care taximetriștii sunt fericiţi…

Dan LUCA / Bruxelles

sâmbătă, 27 mai 2017

Interviu în Fãclia de Cluj: “Dan LUCA: Datoritã Brexit - Integrare avansatã la nivelul UE”



Am rãspuns cu mare plãcere întrebarilor prietenilor de la Fãclia de Cluj. Interviul este publicat astãzi, 27 mai 2017.

Nãscut la Cluj, Dan LUCA este în prezent Senior Director la trustul de presã EURACTIV, coordonând activitatea echipei de marketing din Bruxelles, Londra, Paris şi Berlin. În paralel este şi profesor asociat la universitãţi din Bruxelles (VUB, ULB) şi SNSPA Bucureşti.

Fãclia: Trãiţi de peste 20 de ani in Bruxelles. Cum se ajungea în anii ’90 în capitala Europei?
Dan LUCA: Cine crede că România este departe de Uniunea Europeană se înşeală. Acum 20 de ani eram aproape invizibili pe acest palier. Obţinerea vizei pentru a veni în Belgia era atunci o adevărată expediţie pentru un clujean. După un drum de o noapte la clasa a 2-a cu trenul, la primele ore ale dimineţii mergeam pe strada Dacia, la Consultatul Belgiei, pentru a-mi depune dosarul de viză. Înghesuiala la gura consulatului era la ea acasă, şi nu vreau să redeschid traume pentru cei care au trecut prin aceste experienţe. După obişnuita transpiraţie fizică şi psihică reuşeam să ţin în mână paşaportul cu mult râvnita viză în jurul orei 16 şi fuga la Gara de Nord. O nouă noapte de vis până la Cluj, dar ce mai conta, plecam în câteva zile la Bruxelles. 

Fãclia: Cu ce mijloc de transport ajungeaţi la Bruxelles în acea perioadã?
Dan LUCA: Nici vorbă de avion, trenul era rege atunci. Înarmat cu un bilet de o lună, Interel, am pornit calea Europei, iar după vreo 5 trenuri schimbate şi 24 de ore eram în Bruxelles. Nu ocoleam de dragul plimbatului cu trenul, dar Austria nu era încă în Schengen, ceea ce făcea ca drumul cel mai scurt posibil să treacă prin Praga. Cazarea cea mai ieftină din Bruxelles era oferită de hotelul Ascot, faimosul locaş al evreului plecat din România. Doamna Cristoiu mi-a oferit o cămăruţă de 8 metri pătraţi, ceva rezidenţă de pe rue Bordeaux, căci cam atâta puteam plăti cu cele 400 mărci o lună de cazare. 

Fãclia: A meritat acest sacrificiu? Nu regretaţi pasul fãcut?
Dan LUCA: Atunci când prietenii mei erau la Costineşti pentru vacanţa estivală, eu descopeream Uniunea Europeană de la kilomentru zero, într-un Bruxelles care te cucereşte fără să îţi dai seama de ce. Şi nu vă închipuiţi că cele 21 de zile de ploaie au fost plăcute, dar tot acel sistem clădit în jurul simbolului european e copleşitor, îţi dă forţa de a continua. Mi-am făcut într-o lună de stagiu la Parlamentul European prieteni pentru o viaţă, iar cu mulţi dintre funcţionarii sau asistenţii de atunci sunt în contact, derulând apoi proiecte pline de sens. La mai bine de 20 ani de atunci rememorez acele săptămâni din capitală europeană, care m-au făcut să revin, pentru a fi ales în cadrul Comitetului Director al studenţilor europeni de la Bruxelles (în aprilie 1997), pentru a începe un master în studii europene la ULB (în septembrie 1997), pentru a lucra la EURACTIV (din 2001) şi pentru a derula alte iniţiative pe axul Bruxelles - România.

Fãclia: Recent aţi participat la o nouã ediţie a European Business Summit. Care sunt noutãţile pentru viitorul Europei?
Dan LUCA: Acum 15 ani participam la prima mea ediţie a European Business Summit-ului de la Bruxelles. Anul acesta fost rândul unei întrebãri generice “What’s Next for Europe?” sã ne invite la dezbaterile din cele doua zile ale evenimentului (22-23 mai 2017). UE încearcã relansarea economicã prin forţa industriei germane, revoluţie industriale, prin viziunea europenã a lui Macron, prin transformarea treptatã a Brexitului în avantaj. Prin plecarea Marii Britanii din UE, Uniunea Europeanã revine la matricea cooperarii bilaterale, dar trece treptat și la o integrare europeanã avansatã. Se aşteptã rezultate concrete încã de la Summitul liderilor europeni din decembrie 2017. Voci din Bruxelles anticipeazã o Europã consolidatã, claditã pe structura euro. Vom avea un buget al zonei euro, o taxare a zonei, o politicã economicã, etc. Nu se va vorbi de mai multe viteze, dar vom avea o Uniune Europeanã mare, în care România este deja prezentã din 2007, dar și un nucleu dur numit Euroland…

Fãclia: Recent aţi iniţiat un grup pe lucru la nivelul Bruxelles-ului european în care faceţi propuneri concrete pentru Preşedinţie româneascã a Uniunii Europene din 2019. Despre ce este vorba?
Dan LUCA: Împreunã cu 10 români din Bruxelles-ul european, am exprimat câteva idei despre Preşedinţia româneascã a UE. Este un exercitiu care încearcã sã implice românii activi în afacerile europene în dezbaterea despre succesul României în UE.  Preluarea Preşedinţiei Consiliului UE în 2019 constituie o oportunitate istorică pentru România de a-şi spori influenţa politică la nivel european pe măsura ponderii pe care România o are în UE din punct de vedere economic şi demografic. Este o oportunitate de a se afirma ca un partener de valoare, respectat de către ţările din nucleul dur al UE şi ca forţă pro-europeană printre statele din Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care ţări precum Ungaria sau Polonia par să se îndepărteze de idealul european şi întreţin relaţii tensionate cu instituţiile europene.

Fãclia: Ne puteţi da câteva idei concrete  din studiu?
Dan LUCA: Cu mare plãcere. Lista priorităților politice nu ar trebui să fie prea lungă – maxim 6 priorităţi, dar care să aibă impact. Ar trebui să existe o combinație de obiective pe termen scurt și altele pe termen lung unde România își va putea lăsa amprenta. România trebuie să își asume un rol major în definirea agendei europene pentru perioada post-2020. Aș face referire la implementarea reformelor Agendei Digitale sau a Noii Agende pentru Competențe în Europa, de pe urma cărora România ar beneficia enorm. Printre interesele evidente se numără si domeniul energiei. O serie de atuuri cum sunt mixul energetic divers, know-how-ul tehnologic, resursa umană în domeniu și activele plasează domeniul energetic în topul politicilor unde putem da dovadă de leadership dintr-o astfel de poziție. De asemenea, la temele de interes general sau la cele care vor fi identificate de comun acord cu celelalte două ţări care vor forma trio-ul, cred că ar fi oportun ca România să pună pe agendă teme precum: libera circulaţie a lucrătorilor, incluziunea socială, combaterea sărăciei; aprovizionarea cu energie sustenabilă și verde; viitorul Europei și strategia UE pentru perioada 2030. 

Fãclia: Propuneţi şi idei concrete pentru relaţionarea instituţiilor româneşti cu cei din Bruxelles?
Dan LUCA: România dispune la Bruxelles de specialiști foarte bine pregătiţi și cu o vastă experienţă în toate domeniile de activitate. Aceștia trebuie implicaţi într-un mod coordonat și strategic în pregătirea Președinției Consiliului Uniunii Europene astfel încât expertiza acestora să fie utilizată la maxim.  Fiecare dintre acești români poate juca rolul unui ambasador, prin urmare, implicarea lor în pregătirea Președinţiei trebuie luată în serios.  Celor 2.500 de români implicaţi în procesul decizional trebuie să li se ofere o platformă de interacţiune. În prezent, există diferite forumuri și întâlniri informale, însă ele trebuie consolidate și repetate, eventual grupate pe anumite subiecte. Misiunea acestor întâlniri nu ar trebui să fie aceea de a schiţa agenda românească a Președinţiei, ci de a defini mai bine implicarea României în UE pe termen lung. O idee concretă ar putea fi organizarea unor workshop-uri sau dezbateri între funcţionarii din București care lucrează în afaceri europene cu cei din Bruxelles, inclusiv reprezentanţi ai instituţiilor, societăţii civile și ai organizaţiilor de lobby.

marți, 23 mai 2017

Articol în Convorbiri Europene: “Convorbiri românești. 10 voci din Bruxelles”

Astãzi, 23 mai 2017, împreunã cu 10 români din Bruxelles-ul european, am exprimat câteva idei despre Preşedinţia româneascã a UE. Este un exercitiu care încearcã sã implice românii activi în afacerile europene în dezbaterea despre succesul României în UE. Mii de mulţumiri acestor prieteni care aratã cã existã o resursã umanã deosebitã pentru a coopera pe axul Bucureşti – Bruxelles.

Articolul este publicat în Convorbiri Europene.

----

Președinţia românească a Consiliului UE trezește un interes aparte în rândurile experţilor români din capitala Europei. În prezent, avem aproximativ 2.500 de compatrioţi care lucrează în mediul european de la Bruxelles. Am contactat 10 „voci” pentru a realiza un material pe două paliere: priorităţile României pentru agenda Presedinţiei UE din 2019 și implicarea românilor din Bruxelles-ul european în pregătirea acestui mandat.

Fiecare ţară membră, în momentul în care își stabilește agenda, identifică o serie de priorităţi comune și de interes pentru UE, precum și o serie de teme de interes regional asupra cărora ţara respectivă deţine o expertiză specifică. Agenda ţărilor care asigură Președinţia este în mare parte determinată și de context, dificil de anticipat”, preciza Ramona COMAN, profesor și Director al Institut d’études européennes din cadrul Université libre de Bruxelles

Radu COLONESCU, Manager Government Affairs la Goodyear Dunlop Tires Europe, adăuga: „Deși cred că agenda pentru România e deja încărcată (cu Brexit, alegerile europarlamentare și posibil altă criză), e o ocazie foarte bună să facem un bilanţ al intereselor României în UE”.

Preluarea Preşedinţiei Consiliului UE în 2019 constituie o oportunitate istorică pentru România de a-şi spori influenţa politică la nivel european pe măsura ponderii pe care România o are în UE din punct de vedere economic şi demografic. Este o oportunitate de a se afirma ca un partener de valoare, respectat de către ţările din nucleul dur al UE şi ca forţă pro-europeană printre statele din Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care ţări precum Ungaria sau Polonia par să se îndepărteze de idealul european şi întreţin relaţii tensionate cu instituţiile europene”, preciza Silviu POPA, Manager, Government Relations and Public Policy la o companie farmaceutică.

Lista priorităților politice nu ar trebui să fie prea lungă – maxim 6 priorităţi, dar care să aibă impact. Ar trebui să existe o combinație de obiective pe termen scurt și altele pe termen lung unde România își va putea lăsa amprenta”, sublinia Anamaria CORCA, Senior Associate Burson-Marsteller.

Verbalizarea intereselor și coordonarea în vederea atingerii obiectivelor nu a fost niciodată un punct forte al României, în ciuda unor evidente interese geopolitice legate de istoria noastră, poziționarea geografică, resursele umane și naturale de care dispunem”, concluziona Oana LANGA, Consilier Afaceri Europene.

Referitor la sugestii concrete pentru Președinţia României, românii din Bruxelles-ul european propun:
Ø  Redefinirea și implementarea noţiunii de cetăţean european, inclusiv a dreptului de vot fără nicio limitare geografică (vot via Internet) în perspectiva alegerilor europene; prioritizarea investiţiilor în sănătate, educaţie și cultură la nivel european, în toate statele membre. (Cornel RADU-LOGHIN, Secretar general al The European Network for Smoking and Tobacco Prevention – ENSP)
Ø  Digitalizarea, în legatură strânsă cu alte politici europene precum Politica Energetică și de Transport, Politica Socială, Skills & Growth, Industry 4.0 și Politica Regională, poate sta la baza priorităţilor României pentru agenda Președinţiei UE din 2019. (Anda GHIRAN – Doctor în Științe Politice și lobbyist în afaceri europene)
Ø  România trebuie să își asume un rol major în definirea agendei europene pentru perioada post-2020. Aș face referire la implementarea reformelor Agendei Digitale sau a Noii Agende pentru Competențe în Europa, de pe urma cărora România ar beneficia enorm. (Raluca ANGHEL, Şef de Cabinet în Parlamentul European, expert în comunicare, afaceri publice și politici europene)
Ø  2019 este un an de referință pentru UE și o oportunitate de a forma un nou viitor pozitiv pentru Uniune. Sugerez ca priorităţi pentru România: o politică educațională mai puternică; realizarea inovației, investirea în antreprenoriat și inovare de la școală la locul de muncă, cu un accent puternic pe STEM (la care România este puternică); integrarea durabilă a migranților; Europa – campion al cooperării internaționale. (Diana FILIP, Director Adjunct, VP Dezvoltare și Marketing JA Europe)
Ø  Printre interesele evidente se numără domeniul energiei. O serie de atuuri cum sunt mixul energetic divers, know-how-ul tehnologic, resursa umană în domeniu și activele plasează domeniul energetic în topul politicilor unde putem da dovadă de leadership dintr-o astfel de poziție. (Oana LANGA)
Ø  La temele de interes general sau la cele care vor fi identificate de comun acord cu celelalte două ţări care vor forma trio-ul, cred că ar fi oportun ca România să pună pe agendă teme precum: libera circulaţie a lucrătorilor, incluziunea socială, combaterea sărăciei; aprovizionarea cu energie sustenabilă și verde; viitorul Europei și strategia UE pentru perioada 2030. (Ramona COMAN)
Ø  Prioritate a României ar putea fi legată de pregătirea noului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, unde ţara noastră ar trebui să promoveze alocarea de resurse în domeniile strategice pentru România (ex. energie, dezvoltare regională, infrastructură, agricultură etc.). Un alt domeniu este cel al securităţii, în contextul multiplelor conflicte din vecinătatea României. (Silviu POPA)
Ø  Parteneriatul Estic ar putea reprezenta una dintre priorităţi, reprezentând o voce a reformelor democratice în regiune. Bineînţeles, sunt multe alte elemente ce pot forma priorităţi ale Presedinţiei României la Consiliul UE – expertiza în IT, pe lângă discuţiile vechi legate de reforma politicii agricole comune sau fondurile structurale. (Corina PASOL, consultant european)
Ø  Populaţia de etnie romă se află într-un context social și economic deosebit de precar în Europa. Având una dintre cele mai mari comunităţi de romi, România ar trebui să fie un exemplu pentru celelalte state membre în ceea ce priveşte implementarea legislaţiei europene privind ameliorarea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor de romi. (Vlad HOSU, consultant în politici publice europene la Europe Analytica)

Pentru relaţionare România – români din Bruxelles, sunt câteva idei de interes:
Ø  România dispune la Bruxelles de specialiști foarte bine pregătiţi și cu o vastă experienţă în toate domeniile de activitate. Aceștia trebuie implicaţi într-un mod coordonat și strategic în pregătirea Președinției Consiliului Uniunii Europene astfel încât expertiza acestora să fie utilizată la maxim. (Cornel RADU-LOGHIN)
Ø  Fiecare dintre acești români poate juca rolul unui ambasador, prin urmare, implicarea lor în pregătirea Președinţiei trebuie luată în serios. O prima idee în pregătirea Președinţiei ar fi un chestionar adresat acestei comunităţi pentru a întreba direct care ar trebui să fie priorităţile majore. (Anamaria CORCA)
Ø   Autoritățile române trebuie să lucreze cu toți partenerii sociali pentru a profita din plin de această „popularitate”, pe toate planurile. O adevărată campanie de comunicare va fi vitală pentru a arăta o alta latură a României, profesională, perseverentă și inovativă. (Raluca ANGHEL)
Ø  Celor 2.500 de români implicaţi în procesul decizional trebuie să li se ofere o platformă de interacţiune. În prezent, există diferite forumuri și întâlniri informale, însă ele trebuie consolidate și repetate, eventual grupate pe anumite subiecte. Misiunea acestor întâlniri nu ar trebui să fie aceea de a schiţa agenda românească a Președinţiei, ci de a defini mai bine implicarea României în UE pe termen lung. O idee concretă ar putea fi organizarea unor workshop-uri sau dezbateri între funcţionarii din București care lucrează în afaceri europene cu cei din Bruxelles, inclusiv reprezentanţi ai instituţiilor, societăţii civile și ai organizaţiilor de lobby. (Radu COLONESCU)
Ø  În ultimii ani au fost organizate o serie de evenimente, atât la Bruxelles, cât și în România, care au adus în lumină o serie de idei în vederea pregătirii Președinţiei. Deși procesul de identificare a priorităţilor este unul complex, această primă fază de consultări ar trebui să fie urmată de faza de cristalizare/consolidare a ideilor. România are șansa că dispune de resurse umane cu înaltă pregătire în domeniul afacerilor europene atât în instituţiile naţionale, cât și la Bruxelles. Ar fi utilă cartografierea acestor actori prin intermediul unei platforme/forum virtual care să permită celor ce doresc să se implice în discuţiile cu privire la Președinția României din 2019 să schimbe idei și să dezbată sugestii. (Ramona COMAN)

Dan LUCA / Bruxelles