Interesele româneşti trebuie susţinute în
Uniunea Europeană, prin toate
mijloacele care ne stau la dispoziţie. Activitatea de lobby derulată prin
intermediul federaţiilor sectoriale este esenţială, dar este necesară şi
implicarea şi susţinerea poziţiei naţionale prin căile instituţionalizate.
Tot auzim - 75%
din legislaţia naţională este stabilită la Bruxelles, dar la ce se referă acest
lucru concret?
Comisia
Europeană lansa de exemplu recent, un raport legat de
“Pachetul privind laptele”, susţinând de asemenea că va continua dezbaterea
necesară pentru a stabili instrumente suplimentare, cu scopul de a asigura
dezvoltarea echilibrată a producției de lapte în Uniunea Europeană și de a
evita concentrarea extremă în cele mai productive zone. Conform prevederilor
Comisiei, “așa-numitul „Pachet privind laptele”, adoptat prin codecizie în
2012, vizează consolidarea poziției producătorilor de produse lactate în cadrul
lanțului de aprovizionare cu produse lactate și pregătirea sectorului pentru un
viitor mai sustenabil și mai orientat către piață, urmărind în special să tragă
învățăminte ca urmare a crizei din 2009 a pieței produselor lactate. Statele
membre au opțiunea de a face obligatorie încheierea de contracte scrise între
producătorii și procesatorii de lapte. Agricultorii au posibilitatea să
negocieze colectiv, prin intermediul organizațiilor de producători, clauzele
contractuale, inclusiv prețul laptelui crud”. Încheierea de contracte între agricultori și procesatori a devenit
obligatorie în 12 state membre, printer care şi România.
Un alt exemplu,
în contextul reformei Politicii Agricole Comune, PAC 2020, luna trecută au fost
stabilite alocările financiare pentru fiecare stat membru, în cadrul schemei
« Fructe în
şcoli ». În plus față de finanțarea distribuirii de fructe și legume
în școli, fondurile vor viza pentru prima dată promovarea unor obiceiuri
alimentare sănătoase. României îi revin 6,8 milioane de euro pentru susţinerea
acestui proiect.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu