Bruxelles-ul şi Uniunea Europeană nu
înseamnă doar bani din fonduri europene, asta încercam să explic şi în recenta
corespondenţă trimisă către cititorii dâmboviţeni.
Redau în continuare integral
materialul apărut vineri, 21 martie, în Jurnal
de Dâmboviţa:
....................
Asocierea exclusivă a apartenenţei la Uniunea Europenă
cu obţinerea finanţărilor europene este o greşeală. Dacă ar fi să fac o
comparaţie, aş putea spune că există o oarecare nuanţă, culoarea de bază fiind însă
cu totul alta. Bruxelles-ul înseamnă, dincolo de fonduri europene şi de pol
legislativ, şi o oportunitate de business.
Într-adevăr, la Bruxelles sunt prezente toate
interesele care contează în Europa, de la cele industriale la cele sindicale,
de la cele internaţionale la cele locale, de la cele politice la cele de
societate civilă. Iar în amalgamul politico-legislativ se găsesc mereu interese
de business, căci business-ul este influenţat de calitatea legislaţiei şi e
normal să fie preocupat într-un parcurs legislativ de succes.
Pentru un asemenea parcurs nu poţi reuşi de unul
singur: asta înseamnă apelul la consultanţi cu experienţă în oraş, în afaceri
publice, dar şi ca expertiză tehnică; practic, oameni care să poată traduce
clar şi răspicat impactul unei decizii legislative asupra unei industrii şi
implicit, prin locurile de muncă, efectele asupra oamenilor. Dar un parcurs de
succes mai înseamnă şi o politică de alianţe.
Ca orice oportunitate însă nu se întinde singură în
faţa oricui e interesat de un „tun rapid”, ci rămâne apanajul cunoscătorilor şi
al celor cu viziune pe termen mediu şi lung. Ţinând cont de aceste pârghii
aflate la dispoziţie, interesele româneşti, fie ele industriale sau de alt fel,
ar avea de câştigat. Cum? Fie prin apelul la consultanţă în afaceri europene
pentru a-şi maximiza interesele, apelând la oameni cu contacte, cu reţea, în
oraş, fie prin alianţe cu omologi, persoane juridice sau personalităţi.
Alianţa dă naştere la solidaritate şi la maximizarea
potenţialului de colaborare: cu un aliat legislativ faci şi business şi găseşti
noi oportunităţi de colaborare. De asemenea, prietenia se ţine cu obraz, prin
vizite, prin contribuţii de substanţă la dezbateri, prin sprijin în momente
cheie, prin participare sau organizare comună de evenimente; ochii care nu se
văd se uită.
În momentul în care majoritatea românilor cu interese
comunitare vor înţelege că o prezenţă la Bruxelles, cu caracter de informare
sau reprezentare, e esenţială pentru a face faţă provocărilor legislative şi
presiunilor pieţei europene - şi internaţionale, România va fi făcut deja un
mare pas înainte spre calitatea de membru adult al Uniunii Europene. E
important să nu ne prindă încă „adolescenţi europeni” preşedinţia română a
Consiliului UE, în 2019.
Să sperăm că până atunci vom depăşi şi frica de un
proces democratic normal, de lobby-ul european: e normal să îţi aperi
interesele argumentat, nu e imoral. Şi astfel nici gândul la Uniunea Europeană
şi la fondurile europene nu va mai fi o cădere bruscă de la extaz la agonie,
apropo de procesul birocratic de aplicare şi de rata de absorbţie a lor.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu