marți, 2 aprilie 2013

Dan LUCA – articol în EurActiv: Dezbateri nationale despre viitorul institutiilor europene


Prezentam recent intr-un material EurActiv care sunt pozitiile nationale si cum decurg dezbaterile legate de viitorul institutional al UE. Insist mult si pe implicarea romaneasca in procesul reconstructiei europene.

Puteti citi in continuare articolul integral:

.............

Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona in 1 decembrie 2009, au intervenit schimbari in arhitectura institutionala a Uniunii Europene, cu impact asupra proceselor decizionale in sfera politico-legislativa. Este insa neclar deocamdata in ce masura aceasta reasezare este definitiva, semnificativa, oportuna ori eficace.

Fundamentate de aceste incertitudini, la scurt timp dupa implementarea noului tratat, au aparut deja revendicari in sensul modificarii prevederilor acestuia, dand nastere unei crize institutionale, care a continuat in ultima perioada cu divergentele legate de solutionarea crizei in special din zona euro.

Pe fondul preocuparilor pentru reducerea efectelor crizei financiare care afecteaza piata europeana, au aparut intense dezbateri privind viitorul institutiilor europene. Peste 10 ani Uniunea Europeana va arata diferit, total diferit de ceea ce este in prezent, iar strategia se negociaza acum, atat la Bruxelles, cat si in principalele capitale europeane.

Etienne Davignon, unul dintre “parintii Europei”, sublinia recent  “trebuie sa existe schimbari institutionale pentru ca statele membre sa respecte obiectivele lor morale fata de UE, sa accepte in special suveranitatea partajata”. “Conventia Europeana de acum 10 ani s-a organizat pe fond de progres, nu sub presiunea crizei. Acum UE este de cativa ani in criza, iar datele problemei se schimba”, sublinia Davignon.

Apreciata este implicarea in acest subiect a think tank-urilor din Bruxelles, a diplomatilor din cadrul Reprezentantelor Permanante ale statelor UE, a reprezentatilor sectorului de afaceri si a liderilor de fundatii politice. Cu ocazia unui recente dezbateri, organizata de Fundatia EurActiv, Gunter Verheugen, fostul vicepresedinte al Comisiei Europene, dar si Richard Corbett, fost eurodeputat, in prezent membru al Cabinetul Presedintelui Consiliului European, Herman VAN ROMPUY, au evidentiat starea actuala a proiectului european. S-a observat ca o atmosfera de criza nu conduce la o integrare mai accentuata, ci la o izolare din partea unor tari. Suportul cetatenilor europeni pentru UE este in scadere. Acestia insa nu critica ideea de Uniune Europeana, insa nu sprijina sistemul european creat in ultimii ani. “Trebuie demonstrat ca UE este structura care rezolva problemele cetatenilor”, puncta Verheugen.

Piata interna este ceea ce tine UE impreuna, si avem nevoie de o UE puternica pentru actuala situatie geo-politica mondiala”, precizau reprezentatii mediului de afaceri din Bruxelles.

Este paradoxal, dar nu exista definit un nucleu dur al Uniunii Europene. Sunt proiecte sectoriale in care tarile UE intra dupa interesul national. Totusi, exista o tendinta ca tarile care contribuie la bugetul UE ca si “finantatori” sa coordoneze si “regulile” la nivelul UE.

Societatea civila organizata explica pucntul de vedere: “Daca vine vorba de o Uniune politica, acest termen trebuie definit clar. Proiectul european are nevoie de transparenta, simt politic practic si ambitie de a avansa cu adevarat”.

Partidele politice europene trebuie sa iasa mai in fata in constructia europeana contemporana. Exista insa o problema despre modul cum politicienii comunica “acasa” proiectul european. Parlementul European si Consiliul trebuie sa lucreze impreuna pentru un proiect coerent, implicand sectorul de afaceri si societatea civila.

Un grup de lucru, in cadrul unui workshop organizat la Bruxelles, a analizat in luna februarie 2013 “Rolul Germaniei in UE din perspectiva viitorului institutiilor europene”. Pentru moment in Germania nu exista o problema cu suportul cetatenilor pentru proiectul european, dar se pot intampla surprize in viitorul apropiat. „Campania electorala pentru euroalegerile din 2014 este diferita de cea din 2009. Acum putem vorbi de lideri, se poate personaliza procesul electoral. In orice caz, Germania are nevoie de UE”, precizau cei prezenti la dezbatere.

Referindu-ne la parteneriatul franco-germana, Germania forteaza solutia unei integrari economice si politice mai aprofundate si doreste mai multa putere pentru Uniunea Europeana, iar Franta impartaseste in principiu aceasta pozitie. Exista totusi tensiuni cu Germania in privinta
masurilor de austeritate si temeri fata de pierderea influentei franceze in UE.

Dupa toate demersurile si deciziile luate in ultimele luni de liderii europeni pentru iesirea din criza, se pare ca Marea Britanie si restul Uniunii Europene se indreapta in directii total diferite. Explicatia logica? – consensul stabilit initial intre cele 11 state se poate “transforma intr-o majoritate la nivelul celor 27 de tari membre UE. Marea Britanie nu face parte nici din acest grup. Printre cele 11 state se numara Germania si Franta, cele doua vechi state mari, plus Italia, Spania si Polonia – care sunt, dupa Marea Britanie, cele mai mari state europene. Pe scurt, izolarea Marii Britanii devine din ce in ce mai constanta”, observa recent Foreign Policy.

In Italia, Stanga a ramas majoritara in Senatul Italiei dupa alegeri, desi conform rezultatelor, este evidenta incertitudinea pe care o manifesta cetatenii italieni in a-si alege liderii. Fenomenul este intalnit de altfel nu doar in aces caz – cetatenii europeni in general, manifesta o reticenta fata de oamenii politici, si modul de gestionare a masurilor de austeritate, agravata de perioada lunga de criza. 

Polonia s-a evidentiat mult in ultima vreme in structura europeana. In ceea ce priveste pozitia tarii fata de viitorul UE si aderarea la zona euro, Piotr Serafin, Secretarul de Stat in Afaceri Europene, declara recent ca intrebarea nu este adoptarea monedei unice, ci momentul in care acest lucru se va intampla. Polonia nu isi doreste sa fie la “periferia integrarii europene”, ci in centrul acesteia, adauga Serafin. Pentru aceasta negocierile poloneze nu se vor purta impotriva institutiilor europene, ci in colaborare cu acestea.

Impreuna cu un grup de romani incercam sa tinem Romania conectata la aceasta dezbatere europeana. Vocea Romaniei trebuie sa fie remarcata si ascultata de catre partenerii de dialog, sa fie un stat activ in procesul de reforma a institutiilor UE.

Titus Corlatean, Ministrul Afacerilor Externe, este implicat in tema viitorului institutiilor europene, declarand recent: „Toate institutiile UE ar trebui sa-si propuna ca obiectiv promovarea legitimitatii democratice si ar trebui sa foloseasca, pe deplin, in acest sens, instrumentele oferite de Tratate. Consideram ca metoda comunitara de decizie trebuie sa stea la baza tuturor actiunilor europene, fiind un garant al avansarii procesului de integrare europeana si al echilibrului institutional din sanul UE”.

Dan LUCA / Bruxelles

Niciun comentariu: