Practica este un element la fel de important în lansarea
absolvenţilor ca şi pregătirea teoretică. La European Business Summit-ul
de anul acesta s-a pus un accent deosebit pe dezvoltarea talentelor.
Am avut deosebita plăcere să particip a 9-a oară la acest
eveniment, din cele 10 organizate din 2000 încoace. În urma acestor experienţe
am scris un material pentru Cariere,
pe care vi-l recomand.
……….
Patronatul belgian (FEB), mai concret Divizia de
Relaţii Internaţionale, a propus patronatului european (BusinessEurope)
organizarea în Bruxelles a unui eveniment de referinţă pentru industria
europeană. Prima ediţie a avut loc în anul 2000, iar de atunci la doi ani,
organizatorii au încercat să impună un eveniment supranumit “Davos-ul european”.
Afacerea a prosperat, şi de aceea EBS este un eveniment anual începând din
2006. Câteva idei despre această manifestare: 2.000 de participanţi, 5 comisari
europeni, câteva zeci de parlamentari europeni, câteva sute de CEO de companii
şi câteva zeci de ziarişti europeni, toate la un buget de peste două milioane
de euro.
EBS 2012 a avut loc pe 26 aprilie şi a fost axat pe tema “Talentelor pentru Creştere Economicã”. A fost un real succes, cu invitaţi de cel mai înalt nivel precum Herman van Rompuy, José Manuel Barroso, Mario Monti sau Elio Di Rupo. Van Rompuy a prezentat schematic de ce avem nevoie pentru a avea creştere economicã şi noi locuri de muncã: idei, persoane, capital şi piaţã de desfacere. “Iar dacã acestea sunt satisfãcute e nevoie de al 5-lea element, stabilitatea. Cele douã crize economice consecutive, pe care le trãim în ultimii 4 ani, au un puternic impact în special asupra tinerilor”, preciza liderul european.
Jürgen Thumann, Preşedintele BusinessEurope,
afirma că Europa trebuie “să educe în vederea angajării”, în contextul în care
în prezent sunt peste 4 milioane de posturi vacante, iar candidaţii nu pot
aplica neavând aptitudinile necesare. Exemplele pozitive la acest capitol sunt
ţările care au introdus modelul german, care îmbină pregătirea teoretică cu
practica – Austria, Elveţia şi Danemarca. Propunerea lui Thumann este de a
asigura susţinere financiară europeană pentru statele membre care încep reforma
sistemului educaţional naţional în acest sens. Deşi costisitor, sistemul dual
de pregătire a absolvenţilor îşi demonstrează eficacitatea prin succesul
industriei germane, cu tradiţie în pregătirea vocaţională a angajaţilor.
ONG-urile, şi mai ales organizaţiile europene,
pot promova o dimensiune europeană în educaţia non-formală. Aceste organizaţii
contribuie la formarea cetăţenilor activi şi la clădirea abilităţilor
organizaţionale la tineri. În acelaşi timp, pot opera sub nivelul procesului
deciziilor politice şi pot influenţa sistemul pentru a schimba cadrul normativ
al deciziilor politice şi felul în care cetăţenii percep deciziile politice.
Nu numai pentru momente de criză, când un loc de
muncă bine plătit se găseşte atât de greu, dar şi în general, vreau să
reamintesc importanţa educaţiei non-formale, care cântăreşte mult în faza de
selecţie. Un CV nu este complet şi nu se va diferenţia niciodată de restul,
doar printr-un număr mare de studii şi cursuri de pregătire. Întotdeauna
cunoştinţele şi experienţa candidatului sunt cele care fac diferenţa.
Variante ale aşa-ziselor “soft skills”-uri sunt voluntariatul şi internshipurile. Totuşi, prea puţini tineri sunt implicaţi în activităţi ale organizaţiilor studenţeşti, cea mai la îndemână cale de afirmare, încă din timpul studenţiei, pe lângă ONG-uri, partide politice sau sindicate. Dacă sistemul nu oferă şanse de dezvoltare profesională pentru tineri, atunci înseamnă că ei trebuie să înveţe să profite de toate celelalte oportunităţi care le stau la dispoziţie.
Pentru valorificarea potenţialului de specialişti pe care îi poate avea România, e nevoie de adaptarea sistemului la cerinţele globale, cu accent pe cercetare, şi conştinentizand importanţei educaţiei non-formale.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu