duminică, 12 februarie 2017

Cine mai are nevoie de Europa cetãţenilor?


Liderii sunt importanţi în politicã, iar notorietatea acestora este crucialã pentru legitimizarea acţiunilor. Acum 9 ani îmi exprimam admiraţia pentru sistemul alegerilor primare de pe continental american. Comunicarea europeanã m-a fascinat de vreo 25 de ani, iar abordarea Comisiei Europene pe acest palier am monitorizat-o la sânge, prezentând şi cursuri studenţilor despre acest subiect.

Înca din 2009 am animat dezbateri despre necesitatea alegerilor primare în UE, şi haideţi sã fim sinceri 2014 a adus noul prin organizarea alegerilor primare înainte de europarlamentarele din mai 2014. Pânã în primãvara lui 2016 mai credeam chiar cã vom împinge subiectul alegerilor primare pe agenda publicã pentru a gândi strategic anul electoral 2019. Evenimentul organizat pe 15 martie 2016 a adus la masa dezbaterilor toate partidele europene mari pentru a discuta soluţii pentru finanţarea alegerilor primare.

Dar pe 22 martie 2016 a început “annus horribilis”. În 12 luni am avut bombe în Bruxelles, Brexit şi alegerile americane “de poveste”. Un preşedinte american solidificat şi prin alegerile primare americane…  Nici mãcar Franţa nu stã pe roze. Recentele alegerile primare au adus neprevazutul la nivelul Partidului Socialist (candidat surprizã-totalã), iar Republicanii trãiesc clipe de coşmar (scandal politic uriaş pentru câştigãtor), netezind parcã victoria (nedoritã de nimeni la Bruxelles) a lui Marine Le Pen în alegerile prezidenţiale.

În câteva sãptãmâni ne pregãtim de sãrbãtoare, 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma şi vreo 3 milioane de Erasmuşi… Se aşteaptã mult de la aceastã aniversare, nu prea veselã dupã cum vã imaginaţi. Iar despre eternul subiect al non combatului politic al generatiei Erasmus am scris recent.

Chiar nu mai credem în Uniunea Europeanã? Crizele din ultimii 10 ani au accentuat sentimentul cã ţãrile europene nu mai au nevoie de o cooperare integratã? Desigur vrem sã avem “o altfel de Uniune, mai aproape de cetãţeni, care rezolvã crizele, nu îngreuneaza sistemul”. Avem soluţii la aceasta problemã sau credem cã doar aruncând în spaţiul public astfel de lozinci, cineva se va sesiza şi va corecta lucrurile?

Suntem 27 de ţãri in UE (anticipez anul 2020 deja). Ce dorim de la UE? Ce prerogative acordãm nivelului federal pentru a-i da o şansã “sã ne rezolve problemele”? Proiectul UE este imens, premierã mondialã, dar nu este automat. Implicarea şi abordarea realistã e necesara în permanenţã. Buni şi chibiţii de pe margine, dar integraţi rapid în Guvernare… Doar împreuna avem o şansã.

Dan LUCA / Bruxelles


luni, 30 ianuarie 2017

Studenţii Erasmus prezintã proiecte de impact la Bruxelles

Sãptãmâna trecutã am avut deosebita onoare de a prezenta evenimentul “Towards a responsible lifestyle of the European students”, cu participarea lui Alexandre Ricard, CEO al Pernod Ricard. Mi-am amintit cu mare plãcere de actiunile derulate acum 20 de ani ca membru activ al Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE-Europe).

Pentru cei interesaţi de subiectul evenimentului de la Bruxelles, le recomand fie video reportajul realizat de cãtre Euractiv sau articolul în care apar elemente legate de politica de tineret.

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 27 ianuarie 2017

Advice from media to banks regarding innovation disruption

Recently I was invited as speaker at the "Innovation Conference" (Gearing up for digitisation - Adapting Retail Banking to the Digital Age​​​) to present my view on how innovation disrupts the media sector.

My presentation focused on some key points:

1.Democratization of media production
The present technology allows each of us to be a journalist now. You can do this by using a web domain and starting your online magazine, you can blog or you can be a Twitter journalist. Through a small investment of purchasing a video camera you can even produce video reportages and disseminate them via platforms or social media.

2.Skills of (new) journalists
The present journalist needs to have more skills than just being a good editorial writer. It is necessary to understand the online publishing programmes (which are not very complex, and can be used most of the time intuitively). A good journalist is a communications vector for his/her content and needs to know (more and more) how to interact with video production.

3.Access to the market
Before incorporating the innovation, especially the technical one, it is a must to do a strong research on the behaviour of the clients.  Do not try to impose pioneer tools with a niche number of users. Your clients will not engage with you and will change to a provider of serious services.

4.Media news and media services
Connection with the citizens is crucial in the media business. The media is not only delivering news now, but also technology has diversified the offer of different services (ex. video production).

5.Competition in the market
Innovation helps you to be more efficient, it can make you a leader in your niche sector. But there needs to be a balance between the interaction of machine work and human activities. The biggest competitor for your business will be a company from a different sector (see the example of Google in Transport services). Do not become defensive, but become offensive. Maybe you can also diversify the activities in other segments.

6.Legal aspects
The technology is fast, but the legislation connected to it is fast too. Have a strong legal department to advice you regarding the present trends. It can be very restrictive and damaging for your potential actions…

7.Permanent evolution, permanent innovation
Do not complain about the market and the weather, please adapt! It is a process of Life Long Innovation. Try to use external persons to show the trends (also in management) and break the routine of your business. But always make sure you keep a balance between vision and reality.

To conclude, a short message to my friends from the financial services sector. Good luck with the FinTech! It is a serious disruption to the sector. You need to anticipate fast…

Dan LUCA / Brussels

duminică, 8 ianuarie 2017

Handbal internaţional cu impact la baza piramidei…

Am scris de multe ori pe acest blog despre handbalul din Belgia. Fiecare membru al familie noastre practicã acest sport în cadrul clubului GBSK, iar eu am avut chiar plãcerea de a antrena echipa de baieţi pentru o perioadã.

Chiar dacã este o asociaţie micã, iar echipele clubului joacã în ligile inferioare, Federaţia Belgianã de Handbal a fãcut un gest uriaş sãptãmâna aceasta. A decis ca un meci internaţional de seniori (Belgia – Olanda) sã se desfãşoare în sala noastrã de sport, în organizarea clubului nostru. A fost, cum zicea cineva, ca şi cum San Marino organizeazã Jocurile Olimpice, dar totul a decurs excelent. Cu o echipã formatã doar din voluntari s-a reuşit organizarea unui meci de calitate, iar cei interesaţi pot sã urmareasca un rezumat al actiunii în cadrul reportajului de la Ring TV (în olandezã, dar imaginile vorbesc singure…). Excelentã actiunea, la care au fost implicaţi toţi cei 100 de jucãtori ai clubului, inclusiv copiii de 8 ani…

În rest aşteptãm Campionatul Mondial de handbal baieţi, care va începe în Franţa în câteva zile. Desigur, din nou, fãrã echipa României sau a Belgiei…

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 30 decembrie 2016

Crãciun plãcut la “acasã din România”

Anul acesta am petrecut Crãciunul la Cluj. E frumos, mai ales cã pe 25 decembrie ne-am trezit cu zãpadã proaspãtã în peisaj….

Centrul Clujului arată mult mai bine, mai primitor pentru turişti. La deschiderea anului universitar clujean din 1995 lansam provocarea închiderii totale a centrului Clujului şi mă bucur că măcar parţial acest lucru s-a realizat. Am beneficiat astfel de o plimbare fãrã stresul zgomotului de motoare între Catedrala Ortodoxã şi Piaţa Unirii.

Târgul de Crãciun este un proiect care prinde şi la Cluj. M-am bucurat sã constat cã atmosfera este deosebitã, fãrã balcanisme... o normalitate europeanã atât de doritã la Cluj.

Dacã vreţi sã vedeţi Clujul de sus vã recomand unul dintre restaurantele Panoramic de pe Cetãţuie. Sunt douã acum şi ambele îţi oferã mâncare bunã româneascã şi o privelişte de vis...

Aeroportul e fãrã îndoialã poarta de intrare a Clujului şi arata bine. E plin atât de români care vin acasã de Sãrbãtori, cât şi de turişti care descoperã perla Transilvaniei.

Centrul Clujului este plin de restaurante drãguţe, cu mult bun simţ. În zona Matei Corvin oferta este variatã şi cu siguranţã vã puteţi delacta.

Câteva idei despre dezvoltarea Clujului sugeram în recentul interviu din ziarul local Fãclia.

Promit sã revin şi la anul acasã... la “acasã din România”.

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles




vineri, 23 decembrie 2016

The Erasmus generation’s incompatibility with the European elections

In 2017 we will celebrate 30 years since the implementation of Erasmus programme and the results are incredible: 3 million beneficiaries and ... (surprisingly) one million children from mixed couples facilitated by the European mobility offered ... We can say that Erasmus has formed a European spirit? Is the Erasmus generation a "European seed" that we desperately need?

If you are young it does not mean that you represent the Erasmus generation. You are not automatically part of the Erasmus generation if you have travelled in Europe. The Erasmus generation is a way of thinking, where nationalistic radicals have nothing to do with... European tolerance, vision, openness towards others - that's the Erasmus generation!

We begin to see the results of these preparations at the higher level - Matteo Renzi, when he just turned 39, became Italian Prime Minister, and beyond political convictions, one of his strengths was, in the words of himself, his youth. Renzi is considered "an exponent of the Erasmus generation, made up of young people who have known almost exclusively the euro" and believes in the "European values ​​promoted by the founders of the Union".

I recently read Sandro Gozi’s book regarding the impact of the Erasmus generation on the EU. Even though I did not experience this program, I have similar feelings having been a few years (in the 90s) in the Executive Committee of the European Students’ Forum (AEGEE-Europe).

The Erasmus generation has accumulated much experience and it is a pity that they did not take on many political responsibilities. They prefer to remain behind the scene within NGOs, European industrial federations, multinationals, and in public administration (even European), although enjoying a good knowledge of European politics. Their involvement would benefit the political system; they represent an extremely valuable resource. Young political class began to catch, but the Erasmus generation is still missing.

But what is the problem? Why does the Erasmus generation not have a major impact on the current European policy?

I'll answer without hesitation; we are in this situation because of the current procedure on electing MEPs. Currently, even if someone really thinks and believes it's time to get involved in political arenas in Europe, he or she needs a national approach. You need to "dive" into the national political systems, make yourself useful, and bring your added value, to face internal pressures. You can also end up in some local election and possibly after many years you will be given the possibility to run for a European position. But believe me; the Erasmus generation will not do such a compromise. They will refuse political involvement without scandal; they will look from a distance at the European elections...

The only solution to involve the Erasmus generation in the European political arena is changing the way in which the 751 MEPs are currently elected. And that does not mean just an additional list, a topic already circulated as a project, the so-called "European List of Andrew Duff" with 25 members. We want to have true European political parties, not a "sum of national political parties". The European elections need to be real European elections, not a "sum of national elections". European Citizenship should not be the sum of the citizenships of EU member states.

The preferred electoral system algorithm is simple; parties wishing to enter the European Parliament must pass the 5% threshold, basically to have at least 38 deputies in the European legislature. Ideally, a system focused on regional lists, combined with preferential voting. Regional trimming must be done in order to not coincide with the existing national structures. National party leaders may not be responsible, not even for the political outcome of the European elections. Responsibility should be transferred effectively to the European structure, to the elected European party leaders.

If we do an analysis at the level of national parties currently in European Parliament, the result is striking. Not even the Christian-Democrats of Angela Merkel (34) or Italian Democrats (30) will manage to have sufficient number on their own. Whether they want or not, the parties from EU member states must ally to get at least 38 MEPs.

Can the electoral system change before European elections in 2019, to have just European lists? The answer is definitely NO, it's too late now, perhaps by 2024. What we propose now is a deeper discussion on the occasion of Future EU debates, officially launched in Bratislava in September 2016 and the first results will be presented in Rome in March 2017.

Dan LUCA, originally from Romania, works in Brussels for the last 20 years. He was on the list of Romanian Social Democrats in the European elections in 2009 and between 1997 and 1999 he was Vice President for European Students’ Forum (AEGEE), an organization that has played a crucial role in the launch of the Erasmus program.

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene: "Incompatibilitatea generaţiei Erasmus cu alegerile europene"

Lucreaz în Bruxelles-ul european de 20 de ani, fiind originar din România. Am fost pe lista social-democraţilor români la alegerile europene din 2009, iar în perioada 1997-1999 am fost vicepreședintele Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE), organizaţie care a avut un rol crucial în lansarea programului Erasmus. Aceastã experienţã m-a stimulat sã prezint câteva idei despre viitorul politic al Generaţiei Erasmus prin intermediul revistei Convorbiri Europene.

----

În 2017 se vor împlini 30 de ani de la implementarea programului Erasmus, iar rezultatele sunt incredibile: 3 milioane de beneficiari şi… (surprinzator) un million de copii proveniţi din cuplurile mixte facilitate (fãrã voie) de mobilitatea europeanã oferitã… Putem spune că Erasmus a contribuit la formarea unui spirit european? Să fie acest Erasmus o “sămânţă de europeni” de care avem atâta nevoie? 

Nu înseamnă că dacă eşti tânăr reprezinţi generaţia Erasmus. Nu faci parte automat din “generaţia Erasmus” doar dacă ai călătorit în Europa. “Generaţia Erasmus” este un mod de gândire, în care discursul naţionalist nu are ce să caute… Toleranţă europeană, viziune, deschiderea către alţii – asta e “generaţia Erasmus”!

Încep să se vadă rezultatele acestor pregătiri şi la nivel mai înalt – Matteo Renzi, la doar 39 de ani, devenea premier italian şi, dincolo de convingerile politice, unul dintre atuurile sale a fost, aşa cum spunea chiar el, faptul că este tânăr. Renzi se consideră “un exponent al generaţiei Erasmus, alcătuită din tineri care au cunoscut aproape exclusiv doar moneda euro” şi crede în “valorile europene, cele promovate de fondatorii Uniunii”.

Citesc cartea lui Sandro Gozi depre impactul Generaţiei Erasmus asupra UE. Chiar dacã nu am beneficiat de acest program, am sentimente asemãnãtoare fiind câţiva ani (prin anii ’90) în Comitetul Director al Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE-Europe). 

Generaţia Erasmus a acumulat multă experienţă şi este păcat că nu iese în faţă. Preferă să rămână mai în urmă, în structuri ONG-iste, în federaţii industriale, în administraţia publică (chiar și europeanã), deşi se bucură de o bună pregătire politicã europeanã. Implicarea acestora ar fi un beneficiu pentru sistemul politic, ei reprezentând o resursă extrem de valoroasă. Clasa politică tânără a început să prindă, dar generaţia Erasmus, educată european, lipseşte încă.

Care este însã problema? De ce generaţia Erasmus nu are un impact major asupra politicii europene actuale?

Voi raspunde frontal, avem aceasta situaţie datoritã modului de alegere a deputaţilor europeni. În prezent, chiar dacã gândești cu adevãrat european și consideri cã e timpul sã te implici politic în destinele Europei, e nevoie de o abordare naţionalã. Trebuie sã te "scufunzi" în sistemele politice naţionale, sã te faci util, sã îţi aduci valoarea adãugatã, sã faci faţã presiunilor interne, poate sã candidezi și la ceva alegeri locale și eventual dupã ani de zile sã ţi se acorde creditul în a candida european. Credeţi-mã, cei din generaţia Erasmus nu vor face un astfel de compromis de viaţã. Vor refuza implicarea politicã, fãrã scandal, vor privi distant alegerile europene…

Singura soluţie pentru a avea aceastã generaţie Erasmus implicatã în politica europeanã este schimbarea modului de alegere a celor 751 eurodeputaţi sau câţi vor exista dupã plecarea britanicilor din Uniunea Europeanã. Şi nu mã refer doar la o listã adiţionalã, subiect vehiculat deja ca proiect, așa zisa "listã europeanã a lui Andrew Duff" cu 25 de membri. Dorim alegeri în care sã avem cu adevãrat partide politice europene, nu "sume de partide politice naţionale". Alegerile europene sã fie în mod real alegeri europene, nu o "sumã de alegeri naţionale". Cetãţenia europeanã nu trebuie sã fie suma cetãţeniilor din UE.

Algoritmul preferabil al alegerilor este simplu, partidele care doresc sã intre în Parlamentul European trebuie sã treacã pragul de 5%, adicã sa aibã cel puţin 38 de deputaţi în legislativul european. E de urmat un sistem axat pe liste regionale, combinat cu votul preferenţial. Trebuie efectuat decupajul regional încât sã nu coincidã peste structurile naţionale existente. Liderii partidelor naţionale sã nu fie responsabili, nici mãcar politic, de rezultatul alegerilor europene. Trebuie transferatã responsabilitatea în mod real cãtre structura comunitarã, liderilor europeni aleși.

Dacã facem o analizã a partidelor aflate în prezent în Parlamantul European remarca e izbitoare. Nici mãcar creștin-democraţii Angelei Merkel (34) sau democraţii italieni (30) nu ar intra singuri în Parlament. Vor sau nu vor, partidele din statele membre UE trebuie sã se alieze electoral pentru a obţine cel puţin 38 de eurodeputaţi.

Se poate sã schimbãm sistemul electoral pentru alegerile europene din 2019, pentru a avea doar liste europene? Raspunsul este categoric NU, e prea târziu acum, poate pentru 2024. Ceea ce putem însã e sã propunem o discuţie profundã cu prilejul reformei instituţionale europene, procedurã lansatã oficial la Bratislava în septembrie 2016 și care va avea primele rezultate la Roma în martie 2017.

Dan LUCA / Bruxelles